Bacteriile intestinale protejează împotriva alergiilor alimentare

Studiul: Bacteriile pot proteja împotriva alergiilor alimentare

08/26/2014

Din ce în ce mai mulți oameni din Germania suferă de alergii alimentare. Deoarece acestea nu pot fi tratate cu greu, suferinzii fac fără alimente care provoacă alergii. Cercetătorii au descoperit acum că anumite bacterii intestinale pot proteja împotriva bolii.

Șase milioane suferă de alergii alimentare
Numărul de persoane cu alergii alimentare în Germania este în creștere. Potrivit experților, sa dublat în ultimii zece ani. Conform estimărilor alergii si astm Asociația Germană (DAAB) să fie afectat de o alergie la alimente aproximativ șase milioane de oameni. Unele comune declanseaza includ diverse crustacee, pești, diverse leguminoase (mazăre), fructe (cireșe), legume (țelină), semințe de muștar, boabe includ (hrișcă) sau histamină (brânza). Adesea există deja o alergie la polen, care duce la o alergie încrucișată.

Anumite bacterii pot proteja împotriva alergiilor alimentare
După cum se dovedește, "anumite bacterii intestinale par să protejeze împotriva alergiilor alimentare". Potrivit unui raport DPA, o echipă internațională de cercetare pe șoareci a arătat că microorganismele din genul Clostridia inhibă transferul substanțelor care provoacă alergii din intestin în sânge. Cercetatorii din jurul Cathryn Nagler de la Universitatea din Chicago scrie in „Proceedings“ Academia Națională de Științe a Statelor Unite („PNAS“) că "eventualele terapii probiotice ar putea ajuta împotriva alergiilor alimentare de altfel abia tratabile".

Diferite cauze posibile de creștere a alergiilor
Nu numai în Germania, dar, în general, în țările industrializate, numărul de persoane cu alergii a crescut mult timp. Proporția copiilor afectați din Statele Unite a crescut de la 1997 la 2007, potrivit autorității sanitare CDC cu 18%. Experții suspectează o serie de cauze, inclusiv o floră intestinală modificată. „Factorii de mediu, cum ar fi utilizarea excesivă de antibiotice, dieta bogată în grăsimi, nașteri prin cezariană, eliminarea agenților patogeni comune și chiar înlocuitori de lapte matern afectează microorganismele cu care vom dezvolta împreună“, a declarat Nagler într-o declarație de la universitatea ei. „Rezultatele noastre sugerează că acest lucru contribuie la creșterea sensibilității la alergii alimentare.“

Influența florei intestinale asupra șoarecilor testate
Cercetatorii au testat la soareci influenta florei intestinale. Ei s-au confruntat cu două grupe de șoareci cu substanțe care cauzează alergii, așa-numitele alergeni, din alimente. Unul dintre animale a trăit în condiții sterile, iar celălalt a fost tratat cu antibiotice după naștere, reducând flora intestinală. Aceste două grupuri au produs anticorpi la alergenii de arahide într-o măsură mai mare decât la șoarecii cu floră intestinală normală. Cu toate acestea, atunci când oamenii de știință au administrat apoi bacterii comune Clostridia la rozătoare la om, sensibilitatea a scăzut. Un al doilea grup mare de locuitori intestinali, Bacteroides, nu a avut acest efect.

Mai puțini alergeni ajung în sânge
Într-o a doua etapă, cercetătorii au examinat mecanismele din spatele efectului protector. Clostridia asigură astfel că celulele imune produc cantități mari de interleukină-22 (IL-22). Această substanță semnal reduce permeabilitatea mucoasei intestinale și, de asemenea, cu IL-22, cercetătorii au reușit să reducă sensibilitatea la arahide a șoarecilor. Rezultatele sugerează că microbii Clostridia, prin stimularea producției de IL-22, sunt responsabili pentru scăderea numărului de alergeni care intră în sânge.

Flota intestinală este o țintă bună pentru intervenția terapeutică
„Am identificat o populație bacteriană care protejează împotriva sensibilizării alergenilor alimentari“, A explicat Nagler. „Primul pas spre sensibilizare este ca un alergen să intre în sânge și să fie prezentat sistemului imunitar. Prezența acestor bacterii reglează acest proces.“ Totuși, cercetătorii recunosc că acest lucru nu este singurul factor. Cu toate acestea, oamenii de stiinta - care au aplicat deja un brevet provizoriu - au subliniat faptul ca flora intestinala este o tinta buna pentru interventiile terapeutice si ca este usor de verificat. „Este interesant pentru că cunoaștem bacteriile“, așa că Nagler. „Acum avem o șansă să intervenim.“

Cei afectați se abțin de la alimente care provoacă alergii
Indiferent dacă noile descoperiri conduc la terapii concrete, este neclară. Alimentele care suferă de alergii alimentare vor continua, probabil, fără alimentele care provoacă alergii, deoarece boala nu poate fi tratată cu greu. Simptomele care pot apărea frecvent la o alergie alimentară includ, de exemplu, diaree, durere abdominală, greață și vărsături. Multe persoane cu alergii trebuie, de asemenea, să se ocupe de plângeri cum ar fi buzele umflate, dificultăți de respirație, înroșirea pielii sau o erupție cutanată senzațională. În cazuri deosebit de severe, reacția poate duce la un șoc alergic, cu o scădere a tensiunii arteriale și o creștere a frecvenței cardiace până la stop cardiac. (Ad)

Poză: Sigrid Rossmann