Diagnosticul Boreout suferă plictiseală

Sindromul Boreout, ca rezultat al unei solicitări de muncă pe termen lung

07/28/2014

Nu numai o cerere excesivă în loc de muncă poate duce la disconfort mintal, dar și o sub-cerere este adesea asociată cu un stres considerabil asupra psihicului. Acest sindrom așa-numit Boreout se manifestă în simptome similare cu sindromul de arsură cunoscut mai bine și, în cel mai rău caz, poate duce la invaliditate pe termen lung.

Institutul Federal pentru Securitate și Sănătate Ocupațională (Baua) descrie cauza sindromului Boreout, lenjeria mentală în curs de desfășurare, care „este cauzată cantitativ atunci când activitățile care sunt uniforme în timp trebuie să fie efectuate și calitativ atunci când cerințele de performanță sunt mai mari decât cerințele.“ De cele mai multe ori sub-cererea devine stres psihologic, care poate provoca și disconfort fizic. Deși subiectul, printre altele, prin carte „Diagnosticare Boreout“ consultant de afaceri elvețian Philippe Rothlin și Peter Werder din 2007 a devenit din ce în ce punctul central al dezbaterii publice, lipsit de multe companii la strategii de date pentru a preveni reducerea cererii și de a face cu suferinzi.

Sub-cerere pentru transferul obligatoriu
Agenția de știri „dpa“ raportat în ultimul său raport pe tema "Boreout" de către o persoană care a fost în mod clar sub-provocat după transferul său forțat în profesie. Torsten Gottschall a lucrat în munca cu dizabilități a unei administrații municipale din Schleswig-Holstein și abia l-au părăsit. În 2005, transferul către controlor, dar și la omul de știință socială, nu ar putea face prea multe lucruri cu numerele și statisticile. „Vroiau să scape de mine“ și „brusc nu mai aveam nici o sarcină“, agenția de știri citează persoana în cauză. Lucrarea este „mai puțin și mai puțin“ devin. Gottschall ar fi vrut să facă mai mult, pentru că „stresul a fost că nu mai era de așteptat.“

Acoperirea sub-cererii provoacă stres
De la socialistul de succes și psihoterapeutul instruit, care a condus anterior o instituție de vârstă înaintată, a fost „dintr-o dată sunt zero“, a spus Gottschall la „dpa“. De ani de zile se așezase la birou și număra în fiecare minut. Activități precum navigarea pe internet sau citirea cărților nu au fost permise. În schimb, Gottschall sa învățat cum să se ocupe de diverse programe utile de calculator și, în opinia lui, a scos fiecare sarcină enorm pentru a da impresia că era ocupat. Cu toate acestea, aceste încercări de acoperire a conducerii sub-cererii, potrivit experților, la niveluri deosebit de ridicate de stres.

Plângeri fizice datorate sub-cererii
Andrea Lohmann-Haislah de la Baua descrie ca posibile consecințe ale unei suprasolicitări permanente „dpa“ simptome asemănătoare cu cele cu supraîncărcare persistentă. Aici sunt în principal depresie, dureri de spate cronice și boli cardiovasculare la apel. Cei afectați se simt lipsiți de valoare și impotenți. În plus, majoritatea oamenilor încearcă să facă o impresie aglomerată pentru a nu pune în pericol locul de muncă. „Nu pot să vorbesc despre plictiseală într-un moment în care performanța este măsura tuturor lucrurilor și toată lumea se luptă pentru slujba lor“, citează „dpa“ sociologul austriac Elisabeth Prammer.

Din proprie inițiativă împotriva lui Boreout
Potrivit experților, lucrătorii din administrații sau din serviciile de serviciu sunt deosebit de susceptibili de a fi afectați de bore-outs, unde sarcinile sunt din ce în ce raționalizate sau executate de software. Consultantul în afaceri, Philippe Rothlin, numește aici funcționari cu funcții de birou în industria financiară ca fiind foarte vulnerabili. Pentru a evita dezvoltarea unui sindrom Boreout, auto-inițiativa angajaților este crucială. „Trebuie să faci ceva singur“, astfel încât Rothlin vizavi de „dpa. Cereți în mod activ sarcini de la supraveghetor și, dacă este necesar „dezvolta lucruri noi fără a fi întrebat“, recomandă expertul. În nici un caz nu ar trebui să apară persoane în pericol de plictiseală. În caz de urgență, trebuie luată în considerare o schimbare a locului de muncă. Torsten Gottschall, care lucrează cu normă întreagă în practica sa psihoterapeutică de astăzi, a trecut și pe acest traseu „dpa“ este foarte ocupat. Nu putem decât să sperăm că nu va mai fi o suprasarcină. La urma urmei, persoanele care desfășoară activități independente tind să fie afectate în mod special de arsuri. În ansamblu, impresia rămâne că este din ce în ce mai dificilă realizarea unei sarcini rezonabile de muncă. (Fp)