Discuția de sine în a treia persoană permite un control sigur al emoțiilor

Ajutați soliloquy în auto-control?
Unii vorbesc cu ei înșiși în situații stresante. O astfel de auto-vorbire conduce la efecte pozitive sau sunt mai mult o expresie a problemelor de sănătate mintală? Cercetătorii au descoperit acum că vorbirea de sine în a treia persoană îi ajută pe suferinzi să-și controleze emoțiile.

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan și de la Universitatea din Michigan au descoperit că vorbirea de sine în a treia persoană îi ajută pe oameni să se controleze și să-i ajute să își controleze mai bine propriile emoții. Într-un comunicat de presă al universității, cercetătorii raportează rezultatele studiului lor.

Emoțiile umane, cum ar fi temerile, durerea și furia, pot fi o povară majoră pentru cei afectați. În situații deosebit de stresante sau emoționale, unii oameni încep să vorbească singuri. Cercetătorii au descoperit acum că vorbirea de sine în persoana a treia contribuie la controlul mai bun al emoțiilor. (Imagine: WavebreakMediaMicro / fotolia.com)

Cum afectează auto-vorbirea cea de-a treia persoană??
Vorbirea de sine în a treia persoană poate fi o formă relativ ușoară de auto-reținere, explică experții. De exemplu, să presupunem un om pe nume John foarte supărat și excitat, ajuta la o reflectare a sentimentelor sale în persoana a treia (De ce este excitat John?) Mai eficient în emoțiile de control, ca și în cazul în care aceeași persoană este o reflectare (în prima persoană ce sunt Sunt emoționat?.

Efectul stabilit ajută la reglarea emoțiilor
Este mai bine să ai o atitudine de auto-vorbire în a treia persoană pentru a-ți controla emoțiile. Potrivit cercetătorilor, acest proces duce la o schimbare în gândire. Acest tip de conversație îi face pe suferinzi să se gândească la ele în felul în care ar gândi la alți oameni. Dovezi în acest sens se regăsesc în creierul uman, explică profesorul Jason Moser de la Universitatea de Stat din Michigan. Conversațiile de acest tip pot ajuta oamenii să obțină o distanță psihologică de experiențele lor. Acest efect poate fi foarte util pentru reglarea emoțiilor, explică mai departe expertul.

Discuția de sine în a treia persoană reduce activitatea creierului emoțional
Studiul actual a implicat două experimente diferite. Într-un experiment, participanții au analizat imagini neutre și tulburatoare. Subiecții au răspuns la poze, atât cu autocunoaștere în prima persoană, cât și în cea de-a treia persoană, explică cercetătorii. În tot acest timp, activitatea creierului a fost monitorizată de un electroencefalograf. Ca răspuns la imaginile deranjante (cum ar fi un bărbat care deține o pistol la cap), activitatea emoțională a creierului participanților a scăzut în doar o secundă pe măsură ce au vorbit în cea de-a treia persoană.

Self Talk: o strategie de reglementare a emoțiilor?
Medicii au descoperit, de asemenea, că folosirea celei de-a treia persoane în conversația de sine nu a fost mai costisitoare pentru creier decît a avea autocunoașterea în prima persoană. Discuția de sine în a treia persoană poate fi folosită ca o strategie de reglementare a propriei emoții, spune profesorul Moser.

Subiecții trebuiau să reflecte amintiri dureroase din trecut
Cel de-al doilea experiment a analizat modul în care participanții au reflectat amintiri dureroase din trecutul lor, prin auto-vorbire. Aceste monologuri s-au desfășurat atât la prima persoană, cât și la persoana a treia. In timpul examinarii, activitatea creierului subiectilor a fost masurata, spun oamenii de stiinta.

Sunt necesare cercetări suplimentare
Participanții au arătat o activitate mai mică într-o regiune a creierului implicată în reflectarea experiențelor emoționale dureroase atunci când a vorbit cu a treia persoană. Aceasta indică o mai bună reglementare emoțională, explică experții. În plus, autocunoașterea în a treia persoană nu a necesitat mai multă capacitate creierului decît vorbea de sine în prima persoană. Datele din aceste două experimente complementare sugerează că auto-vorbirea în a treia persoană reprezintă o formă relativ lipsită de efort de reglementare a emoțiilor. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine efectul. (As)