Studii De ce căsătoria este atât de contagioasă?
Probabil ați experimentat deja acest fenomen: vedeți un alt bărbat căscat și brusc trebuie să vă căscați. Dar ce este în spatele acestui efect? De ce este căscat atât de contagios? Cercetătorii au descoperit că aproximativ 60-70% dintre oameni sunt infectați prin căscatul altor persoane. În plus, încercarea de a suprima căscatul tinde să facă nevoia de a căsca și mai puternic.
Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au descoperit în cercetările lor recente că căscarea este adesea contagioasă, iar suprimarea căscării tinde să crească urgența. Medicii au publicat rezultatele studiului lor in revista "Current Biology".
Câinele este contagios pentru majoritatea oamenilor, dar ce este în spatele acestui efect? (Imagine: Piotr Marcinski / fotolia.com)Câștigarea este asociată cu nivelurile activității creierului la om
Cercetătorii au încercat să afle de ce unii oameni sunt căscați atunci când alți oameni se învecinează lângă ei. Studiile anterioare au constatat deja că efectul nu are prea mult de-a face cu empatia. Rezultatele noului studiu indică faptul că efectul infecțios al căscării la om pare să fie legat de nivelurile activității creierului. Nevoia este aproape imposibil de ignorat, spun cercetatorii.
Medicii examinează 36 de subiecți voluntari
Nou studiu a inclus un număr de 36 de participanți adulți. Oamenii de știință au stimulat magnetic creierul subiecților. Acest lucru le-a permis să măsoare cât de nervi activi erau în anumite zone ale creierului. Experții s-au concentrat asupra așa-numitului cortex motor, deoarece acest domeniu este responsabil pentru abilitățile motorii. Măsurătorile au ajutat medicii să cuantifice cât de ușor a fost stimulat cortexul motor. Acest lucru ia determinat pe aceștia să prezică cât de puternică este predispoziția subiecților pentru așa-numitul căscat contagios.
Îndemnul pentru căscatul contagios nu este același pentru toți oamenii
Ulterior, oamenii de știință au arătat participanților clipuri video ale oamenilor căscați. Jumătate dintre subiecți au fost lăsați să coase la voință, dar cealaltă jumătate au fost instruiți să reziste căscatului. Experții au descoperit că fiecare persoană simte nevoia de a căsca atunci când vede alții căscați. Cu toate acestea, această dorință nu este la fel de pronunțată în toate persoanele. De asemenea, va fi mai greu să nu vă căscați dacă trebuie să fie suprimată.
Excitabilitatea cortexului motor determină sensibilitatea la căscatul contagios
Probabilitatea de a fi infectată de căscarea altor persoane este direct legată de modul în care este corupt motorul afectat al persoanei afectate. Unii dintre noi au un cortex motor foarte excitabil și, prin urmare, sunt foarte predispuși la căscari contagioase, explică autorul profesorului Stephen Jackson de la Universitatea din Nottingham.
Stimularea electrică a creierului a crescut excitabilitatea cortexului motor
Într-un experiment separat, cercetătorii au testat această teorie și au constatat că stimularea ușoară a creierului electric a declanșat excitabilitatea crescută a cortexului motor. Aceasta, la rândul său, sporește înclinația spre căscatul contagios. Acest efect poate fi încă important pentru înțelegerea altor afecțiuni neurologice, explică medicii.
Prin înțelegerea despre căscatul contagios, învățăm multe despre alte boli
Infestația căscatului este o formă de fenomen de ecou, care este o imitație automată a cuvintelor sau acțiunilor, explică experții. Această caracteristică este de asemenea observată în diferite boli cum ar fi epilepsia, demența, autismul și sindromul Tourette. Înțelegerea de ce căscarea poate fi contagioasă este importantă, deoarece învață multe despre tulburările neurologice și psihiatrice menționate mai sus, spun cercetătorii.
Rezultatele studiului ar putea ajuta la tratarea așa-numitelor ticuri
Dacă, de exemplu, entuziasmul pacienților cu sindromul Tourette ar putea fi redus, acest lucru ar reduce mișcările și focarele involuntare (așa-numitele ticuri), explică medicii. Prin studierea cascajului contagios, va fi posibil să înțelegem mai bine mecanismele creierului care declanșează ticurile, explică autorul profesorului Jackson. Daca putem intelege modul in care schimbarile in excitabilitatea corticala conduc la tulburari neuronale, am putea sa le inversa, adauga expertul. (As)