Cât de eficientă respirație poate reduce stresul
Când oamenii suferă de așa-numitele tulburări de stres, uneori le vor fi sfătuite de medici să facă exerciții de respirație. Cercetătorii au descoperit acum câteva celule nervoase din tulpina creierului, care conectează respirația cu stările minții. Acest lucru ar putea explica modul în care reglementăm stresul prin respirația noastră.
Stanford Universitys Scoala de Medicina cercetatori investigat de ce respiratia linistita si controlat ajuta cu stres. Există o legătură între respirație și stările minții noastre. Medicii au publicat un comunicat de presă privind rezultatele studiului lor.
Anumite exerciții de respirație pot ajuta la stres și neliniște. Medicii au încercat acum într-un studiu să determine originea acestui efect. (Imagine: Robert Kneschke / fotolia.com)Ce fac exercițiile de respirație pranayama??
Medicii prescriu uneori exerciții de respirație pentru persoanele cu tulburări de stres. Acestea includ, de exemplu, exerciții de respirație pranayama în yoga. Prin această tehnică, conștiința se poate transforma dintr-o stare stresată sau hectică într-o stare meditativă, spun experții. Acest tip de respirație este o componentă cvasi-centrală în toate formele de yoga. Studiul actual este intrigant deoarece ofera o intelegere celulara si moleculara a modului in care acest efect ar putea functiona, explica autorul dr. Kevin Yackle.
De ce devenim mai calmi prin respirație controlată??
Grupul mic de neuroni care conectează respirația cu relaxarea, atenția, entuziasmul și anxietatea se află adânc în tulpina creierului. Aproximativ 175 neuroni dintr-un grup de aproape 3.000 de neuroni care controlează respirația autonomă sunt responsabili pentru comunicarea dintre respirație și părți ale creierului, care, la rândul lor, sunt responsabile pentru atenție, excitare și panică. De aceea, rata respiratorie poate influența direct dacă ne simțim, de exemplu, calm sau anxios, explică medicii. Acest compus a fost deja găsit la șoareci într-un experiment. Daca compusul functioneaza in mod similar la om, acesta poate explica de ce am incetinit prin respiratie controlata lent, oamenii de stiinta spun.
Experții dezactivează anumiți neuroni
Pentru cercetarile lor, cercetatorii au impartit primele neuroni de 3000 pe baza geneticii lor, deoarece neuronii cu gene similare pot avea roluri similare in creier. Deci, experții au descoperit 175 neuroni specifici. Urmatoarea provocare a fost de a descoperi functiile neuronilor, spun cercetatorii. Uneori, cel mai bun mod de a vedea cum funcționează ceva este de a vedea ce se întâmplă atunci când este plecat, spun oamenii de știință. Din acest motiv, ei au dezactivat individual neuronii și apoi au examinat efectul.
Bacteriile ucid neuronii
Pentru a face acest lucru, cercetatorii au creat pentru prima data soareci ingineri genetici. Acestea aveau receptori pentru o toxină care afectează numai neuronii. Astfel, neuronii soarecilor infectati ar putea fi ucisi de bacterii, care de asemenea provoaca difterie, spun doctorii.
Experții au studiat efectele neuronilor uciși asupra respirației
Difteria poate provoca probleme respiratorii grave la om, dar în mod normal, nu există nici un efect asupra șoarecilor, explică autorii. La animalele experimentale, toxina a reușit să omoare 175 neuroni. În acest fel, acești neuroni au fost opriți, dar restul a rămas intact și complet funcțional, oamenii de știință continuă. În cele din urmă, cercetătorii au văzut cum pierderea acestor neuroni a afectat respirația și comportamentul șoarecilor.
În primul rând, nu există efecte de recunoscut
Ne-am asteptat ca inactivarea neuronilor ar putea elimina complet sau modifica dramatic modelul respirator al soareci, explica autorul profesorului Mark Krasnow de la Universitatea Stanford School of Medicine. Dar nu a existat nici o schimbare în modelul de respirație al animalelor. Pentru câteva zile, cercetătorii au crezut că au făcut o greșeală în experimentul lor și încercarea a eșuat.
După un timp, respirația și comportamentul șoarecilor s-au schimbat
După câțiva experimente și câțiva ani mai târziu, oamenii de știință au înțeles în cele din urmă că există o schimbare la șoareci. Pentru soareci, animalele au fost extrem de liniste, raporteaza autorii studiului. De exemplu, expunerea la un mediu nou determină, de obicei, șoarecii să înfombeze emoționat și să exploreze zona. În schimb, șoarecii tratați s-au așezat doar în tăcere, îngrijindu-și ei înșiși. La o inspecție mai atentă, animalele au mai respirat mai lent, spun medicii.
Sunt necesare cercetări suplimentare
Acest lucru arată clar o legătură între respirație, comportament și neuronii inactivi. Sperăm că înțelegerea funcției acestui centru va duce la terapii pentru stres, depresie și alte emoții negative, adaugă experții. Până atunci, însă, sunt necesare mai multe cercetări. (As)