Hotărârea Respingerea eutanasiei active nu se referă la terminarea nutriției

Curtea federală de justiție: Luați în serios ordinea pacientului și nu o interpretați prea mult
Instanțele trebuie să ia în serios dorințele morții declarate într-o voință vie. Cu unul vineri, 24 martie. În 2017, Curtea Federală de Justiție (BGH) din Karlsruhe sa opus încercării de a interpreta contrariul în declarație (Ref .: XII ZB 604/15). Astfel, nu poate fi dedusă dintr-o respingere a eutanasiei active de către un catolic, ea nu ar dori o pauză în dieta artificială. În plus, dacă este necesar, soțul trebuie să accepte dorința de moarte a soției sale.

(Imagine: Robert Kneschke / fotolia.com)

În acest caz, este vorba despre o femeie în vârstă de 76 de ani din Bavaria. După un accident vascular cerebral în 2008, a avut un stop cardiac temporar. De atunci a fost într-o stare vegetativă. Ea este alimentată în mod artificial și alimentată cu lichid printr-un tub nasogastric.

Într-o voință vie, scrisă în 1998, femeia a refuzat măsuri de prelungire a vieții atunci când "nu există nici o perspectivă de recâștigare a conștiinței". Pentru a atenua durerea, ea poate accepta și o scurtare a vieții ei. "Refuz eu eutanasia activă. Eu cer acompaniament uman și pastoral ", se mai spune în ordine.

În același document, ea ia numit pe fiul ei "confident" pentru a-și exercita voința. Tribunalul districtual din Freising la numit pe el și soțul soției ca îngrijitor.

În acord cu medicul mamei sale din 2014, fiul a recomandat oprirea dietei artificiale și a hidratării. Aceasta corespunde voinței vii și voinței mamei. Pe de altă parte, soțul se blochează.

Pe baza diferitelor dovezi presupuse a respins instanța districtuală Freising și, de asemenea, instanța districtuală Landshut cererea fiului. Tribunalul districtual sa referit, în special, la refuzul eutanasiei active. În plus, femeia a fost un practicant catolic. Din aceasta, instanța districtuală a ajuns la un "sistem de valori", conform căruia femeia respinge și încetează să mai facă alimentația artificială.

Dar, conform hotărârii de la Karlsruhe, instanțele nu pot citi pur și simplu lucrurile într-o voință vie în acest fel. În numeroase puncte individuale, BGH a respins argumentul instanței districtuale ca incorect.

Astfel, o pauză în dieta artificială nu este o eutanasie - și chiar dacă acest lucru nu era adevărat în 1998 la acel moment. Numai credința catolică însă nu permite astfel de concluzii, mai ales că nici unul dintre martori nu a vorbit vreodată femeii cu privire la conținutul religios concret.

De asemenea, BGH nu a acceptat argumentul potrivit căruia femeia dorea tratamentul ca pe o ușurare a durerii, dar oprirea dietei ar putea duce la durere. Acest lucru poate fi contracarat de un tratament medical paliativ, la care femeia însăși a indicat.

În cele din urmă, dorința de îngrijire la domiciliu nu împiedică încetarea dietei artificiale, tocmai pentru că aceasta necesită transferul la o îngrijire paliativă. Femeia nu și-a făcut dorința de a muri dependentă de îngrijirea la domiciliu.

"O examinare a voinței soțului este luată în considerare doar dacă aceasta ar fi influențat probabil voința celor afectați", se mai arată în hotărârea de la Karlsruhe. Aici, femeia tocmai nu i-a numit soțul, ci doar fiul ei ca "confident". Evident, ea a presupus că fiul ar înțelege mai bine voința ei și o va implementa mai bine decât soțul ei.

La urma urmei, BGH își asumă voința femeii de a muri dacă "nu există nici o perspectivă de recâștigare a conștiinței". Conform deciziei din 8 februarie 2017, care a fost publicată în scris, instanța districtuală trebuie să ia în considerare acest lucru. În acest caz, nu este necesară o aprobare judiciară pentru încheierea regimului artificial. Altfel, instanța de circumscripție ar trebui să examineze voința suspectă a pacientului. Referindu-se la doi pacienți comați în cercul ei de cunoștințe, ea a declarat în repetate rânduri înainte de accidentul ei că nu dorea să fie ținută în viață. MWO / FLE