Acțiune:
Știință Copiii germani plâng în mod diferit de chinezi?
Un studiu științific a constatat că bebelușii germani plâng în mod diferit decât cei care provin de exemplu din China sau din Camerun. Diferențele sunt explicate de cercetători cu melodia limbii materne.
Screamarea copiilor poartă urme de limbă maternă
Deja prima plâns de nou-născut poartă urmele limbii materne. Acest lucru este evident mai ales în limbi ale căror smoală sau schimbare în smoală determina sensul cuvintelor, aparent, Julius-Maximilians-Universitatea Würzburg a raportat într-un comunicat de presă recentă. O echipă de cercetare din universitate a găsit acest lucru împreună cu colegii din alte țări.
A publicat rezultatele studiilor sale în ultimele ediții ale revistelor profesionale "Speech, Language and Hearing" și "Journal of Voice".
Profesorul Kathleen Wermke, director al Centrului pentru Tulburari de dezvoltare pre-Dezvoltare si de la Spitalul Universitar din Würzburg (Departamentul de Ortodonție) și autorul principal al ambelor studii, a declarat: „plansul de nou-nascuti ale caror mame vorbesc o limbă tonală, prezintă o variație melodic semnificativ mai puternic, în comparație, de exemplu, cu nou-născuți germani ".
Cercetătorii au descoperit că bebelușii chinezi strigă mai melodic decât germanii. Acest lucru are legătură cu faptul că mamele copiilor asiatici vorbesc un limbaj tonal. (Imagine: allari / fotolia.com) În limbile tonale, cuvintele au semnificații diferite
Pentru a ajunge la rezultatele lor, oamenii de stiinta au 55 de nou-nascuti de la Beijing și 21 au examinat de oamenii din NSO în Camerun și înregistrate vocalize lor în primele zile de viață. Limbile vorbite mandarină (în China) și Lamnso (în Camerun) sunt așa-numitele acolo limbi tonale în care terenul în care sunt pronunțate silabe sau cuvinte contribuie la importanța.
Aparent același sunet poate însemna lucruri complet diferite - în funcție de faptul că este pronunțat într-un pitch înalt sau joasă sau cu o progresie specială a tonurilor. Cine vrea să vorbească perfect cu Lamnso, trebuie să stăpânească opt tonuri caracteristice. În Mandarin există patru astfel de sunete.
Vocalizări spontane înregistrate de copii
Copiii nu plângeau la studiu. "Am înregistrat doar vocalizări spontane, de obicei ori de câte ori un copil a devenit vizibil pentru că le era foame", a explicat Wermke.
Sa dovedit că nu numai „variația totală innerlautliche de teren“, adică distanța dintre cel mai profund și cel mai înalt sunet a fost cu fiii lui NSO din Camerun semnificativ mai mare, dar, de asemenea, UPS pe termen scurt și coborâșuri de tonuri în timpul unei vocalizare a fost intensă din în comparație cu mamele germane nou-născute. "Plânsul ei a fost mai mult ca un spiritism", spune Wermke. Rezultatele pentru nou-născuții din Beijing au arătat similare, dar puțin mai slabe.
Dezvoltarea limbajului începe imediat după naștere
Potrivit cercetătorilor, această constatare sugerează o teorie pe care le vazusera confirmat în compararea nou-născutului germană și franceză: „Achiziția de blocuri de construcție pentru limba mai târziu începe la naștere; nu până când bebelușii încep să bâzâie sau să facă primele cuvinte ", a spus omul de știință.
Experții subliniază, prin urmare, că părinții nu fac niciun bine pentru descendenții lor atunci când vorbesc cu el în termeni precum Dozen Dozen sau Make Buboo. Bebelușii sunt tâmpiți de vorbele copilului.
Universitatea dincolo de granițele culturale
Potrivit oamenilor de știință Würzburg arată nou-născut - după ce au avut posibilitatea de ample în timpul ultimului trimestru de sarcină, să cunoască „limba maternă“ lor în uter - caracteristic în vinurile lor tiparele melodice ale zonei - la fel ca limba mamei - sunt afectate. Și chiar înainte ca ei să sune mai întâi sau să încerce în limbajul ".
În același timp, rezultatele cercetării vorbesc pentru un grad ridicat de universalitate în vocalizările copiilor dincolo de frontierele culturale. "În acest caz, am examinat nou-născuții din culturi foarte diferite", spune Kathleen Wermke. Pe de o parte, nou-născuții din Beijing, care au crescut înconjurați de toate influențele civilizației moderne - radio, televiziune, smartphone. Și, pe de altă parte, copiii din NSO, care s-au născut într-un mediu rural în care lipsesc toate realizările tehnice ale modernității.
„Faptul că, în ciuda acestor diferențe în culturile de efecte similare în cele două grupuri lingvistice tonale, comparativ cu grupul german arata dovezi non-tonală că interpretarea noastră a datelor în direcția corectă“, a spus omul de știință.
Nou-născuții pot învăța fiecare limbă din lume
Așa cum sa afirmat în comunicarea Universității, rezultatele ar putea - chiar și cu atenție afirmate - să sugereze că aici sunt implicați nu numai factori externi, ci și factori genetici. "Desigur, rămâne necontestat faptul că nou-născuții sunt capabili să învețe orice limbă vorbită în lume, indiferent cât de complexă este", spune Wermke.
Potrivit oamenilor de știință, rezultatele lor pot ajuta la înțelegerea mai bună a factorilor cheie care influențează cele mai vechi faze ale dezvoltării limbajului decât au fost până acum. În același timp, aceasta îmbunătățește abilitatea de a identifica indicatori de vârf care pot oferi informații despre posibilele dizabilități de dezvoltare în acest domeniu într-un stadiu foarte timpuriu. Cu toate acestea, numeroase întrebări clinice încă trebuie să răspundă înainte de aplicarea clinică. (Ad)